Intelepciunea gnostica

Probabil unii dintre voi nu au auzit de "gnosticism" altii probabil sunt chiar practicanti gnostici..oricum cei in tema ar trebui sa isi dea un pic cu parerea...eu una am urmat acum ceva timp niste cursuri de gnoza...ulterior le-am abandonat pentru ca nu puteam fi in total de acord cu ideologia lor...ceea ce mi se pare putin ciudat si aici vreau sa interveniti si voi este faptul ca aceste cursuri erau extrem de publice...oricine putea venii si lua parte la aceste cursuri,fie ca stia cate ceva fie ca nu,daca nu erai "initiat" si nu aveai un minim de cunostinte in domeniu ti se impunea oarecum sa crezi in tot ceea ce spuneau ei...ceea ce este iar ciudat...in plus ei nu renegau existenta lui dumnezeu,ba chiar il pomeneau de nenumarate ori insa il venerau pe samuel aun weor...ei credeau ca pot ajunge sa cunoasca intelepciunea universala si credeau si in alte zeitati...deci aveau mai multe principii care intr-un anumit punct se bateau cap in cap....voi ce parere aveti?

Unde ai facut aceste cursuri? Am vazut pe undeva pe Net ca ar exista in Buc o Biserica gnostica...

le-am facut in sinaia,insa asociatia are mai multe filiere sa zic asa...pot fi gasiti in mai multe orase din romania se numesc si AEAC (ASOCIATIA GNOSTICA DE STUDII ANTROPOLOGICE SI CULTURALE) Si as dorii sa rectific ceva..am spus ca il venerau pe samael aum weor,insa e prea mult spus..ei urmau indeaproape principiile acestuia.

Socotiti multa vreme eretici crestini, gnosticii sînt astazi considerati reprezentantii unui sistem de gîndire independent care a rivalizat cu crestinismul, pe care l-a influentat în unele privinte preluînd în acelasi timp anumite notiuni de la el. Istoricii secolului al XIX-lea au început să critice lipsa de obiectivitate în acest domeniu a ereziologilor si sa traseze un tablou mai nuantat al Gnozei. Au descoperit în ea o miscare precrestină al carei centru principal a fost scoala din Alexandria, unde scriitori evrei elenizati au combinat iudaismul cu filozofia greaca, cum a fost Artapan care îl identifica pe Moise cu Hermes, Aristobulos care dadea Vechiului Testament o interpretare aristoteliciana si mai ales Philon care punea cu îndrazneala de acord cosmologia din Peniateuc cu cea din dialogul lui Platon, Ti-maeus. Un alt centru a fost reperat în jurul lui Ioan Botezatorul, caruia Clement din Roma, în Homere sale îi atribuia drept discipol favorit si succesor dupa moarte pe Simon Magicianul. Aceasta miscare, înca într-o forma necristalizata, a întîlnit în drumul ei crestinismul incipient, a cautat sa-l anexeze sau sa-l exploateze filozofic, de unde si vehementele reactii ale Parintilor Bisericii împotriva ei. Pentru a degaja gnosticismul de ceea ce-l înconjoara trebuie actionat cu multă prudenţa. Un profesor din Strasbourg, Jacques Matter, a fost primul care, în 1828, a separat cu claritate gnosticii (Basilidieni, Marcioniti, Valentinieni etc.) de vechii crestini (Nazarenieni, Ebioniti), de crestinii eretici (Docetici, Elxaiti), de crestinii ascetici (Montanisti, Encratisti) şi de sectele anticrestine (Samariteni, Hypsistarieni, Mandeeni); acestea reprezinta deosebiri fara de care nu putem avea o istorie serioasa a ideilor.

Studiul Gnozei, continuat dupa el de Adolf Harnack, Wil-helm Bousset si multi altii, avea sa capete în secolul al XX-lea o deosebita actualitate, ca si cum spiritul modern ar fi gasit în el un stimulent incomparabil. în 1945, descoperirea în Egipt, lînga Nag Hammadi, a unei biblioteci gnostice de vreo cincizeci de scrieri, aparţinînd probabil Sethienilor din secolul al IV-lea, a reînnoit entuziasmul specialistilor pentru autori care nu puteau fi pîna atunci apreciati decît prin intermediul unor fragmente citate în literatura patristica. în Franta, în Germania ai în Statele Unite s-au alcatuit echipe care sa recenzeze, sa traduca si sa editeze pretioasele papirusuri. Ramîne acum în seama criticii sa arate cum a deschis Gnoza calea filozofiei oculte (cuprinzînd, prin definiţie, teologia iudeo-crestina si magia pagîna); si se va vedea ca ele se lumineaza reciproc cu o lumina dintre cele mai puternice.
Trebuie sa precizam ca aceasta religie nu pleaca de la o personalitate centrala, cum este Iisus Hristos pentru crestinism, Buddha pentru budism, Mahomed pentru islamism, ale caror revelatii sînt perpetuate de credinciosi de-a lungul veacurilor. Dimpotriva, ne gasim in prezenţa unei constelatii de mici comunităti initiatice servind, fiecare în felul ei, cultul unei valori transcendente Gnosis (Cunoasterea), decretata superioara credintei. Chiar atunci cînd un sef de scoală puternic, un Simon Magicianul, un Marcion, un Valentin, un Basilide, un Mani a fost venerat ca un om-zeu de catre discipolii lui, aceasta veneratie n-a constituit niciodata un punct doctrinal care sa priveasca ansamblul gnosticilor si nu s-a prelungit niciodata mai mult de cîteva generaţii. De altfel, întemeietorii acestor comunităti nu sînt toti cunoscuti; nu se stie daca Carpocratos al Carpocratienilor din Roma este cel care a trait în Chefalonia si care este, exact, legatura Nicolaitilor cu Nicolaus, cel combatut de sfîntul Ioan. Gasim un fenomen analog în China, la Taoistii reuniti în jurul lui Tao, Marele Principiu, si care se divizau în scoli mai putin diversificate si mal putin opuse decît cele ale Gnozei.

Grupurile gnostice au avut credinte si ritualuri diferite dar, cel putin, au avut în comun una si aceeasi motivatie ideologica si mai multe postulate fundamentale. Ele s-au straduit sa raspunda acelei cumplite întrebari: „Daca exista un Dumnezeu, de ce exista Raul în univers?" Nu putea sa fie mai greu pentru o Divinitate suprema sa creeze o lume perfecta mal degraba decît aceasta lume imperfecta unde nedreptaţile, dezordinile sociale,crimele se succed pretutindeni si dintotdeauna....

intradevar crestiini ii refuza pe gnostici,insa daca intrebi un gnostic el spune ferm ca nu este impotriva bisericii ba chiar mai mult iti si citeaza doua trei versete din biblie... cat despre doctrina si intrebarea la care vor ei sa raspunda as mai face o adaugare,aceea ca ei ar afirma ca gnoza are la baza 4 stalpi fundamentali: filosofia,arta,stiinta si religia.In ceea ce priveste religia ei vor sa puncteze faptul ca fiecare religie se bazeaza pe aceleasi piloni,doar ca se folosesc uneori termeni diferiti..La partea cu dumnezeu si cu de ce exista rau in univers iar te-as contrazice putin.Ei in principal vor sa te invete ca pentru a ajunge la cunoasterea absoluta trebuie sa scapi de toate viciile si de toate faptele si gandurile rele pe care le ai,si nu nu exista un dumnezeu,exista o divinitate,la nivelul careia poti ajunge prin cunoasterea abosulta.

Nici nu am spus altceva...au început să critice Vechiul Testament deoarece nu voiau să admită că există un Dumnezeu atît de răzbunător şi crud ca cel prezentat acolo şi au ajuns la următoarea concluzie,: există doi Dumnezei, un Dumnezeu rău. Dumnezeul evreilor şl al creştinilor, care a creat lumea şi a făcut-o atroce, şi un Dumnezeu bun „Străinul", îndepărtat, inaccesibil, care nu intervine în treburile de pe pămînt cărora nu le acordă nici o atenţie.
Gnosticii au reproşat deci credincioşilor iudaici şi creştini că se mulţumesc "cu un Dumnezeu fals, antropomorf, cel care i-a spus lui Isaia că este „creatorul răului" (creans malum, conform Vulgatei) în timp ce ei, mulţumită Gnozei, se ridică pînă la Dumnezeul străin şi descoperă în acelaşi timp originea şi scopul a toate.
„A avea gnoza înseamnă să cunoaştem ceea ce sîntem, de unde venim şi unde ne ducem, prin ce sîntem mîntuiţi, care este naşterea noastră şi care renaşterea noastră."
Ateul respinge în bloc toate religiile din pricina divergenţelor lor iara fanaticul se izolează în religia sa închizînd ochii şi astupîndu-şi urechile, descumpănit de credinţe contrarii. Gnosticul se foloseşte de Gnoză ca de un filtru prin care trece religiile şi filozofiile pentru a nu păstra decît ceea ce consideră că e mai bun. El îşi fabrică o religie intelectuală, savant elaborată, în locul unei religii revelate ale cărei enormităţi sînt justificate prin viziuni, extazuri, halucinaţii auditive. Puţinii vizionari în gnosticism: Valentin, căruia cuvăntul i-a apărut sub forma unui nou-născut, Marcos, care a văzut pe cer Adevărul ca pe o imensă femeie goală tatuată cu literele alfabetului, sînt nişte exceptii.
Profeţii Bibliei erau detestaţi fiind acuzaţi de a fi fost cu toţii inspiraţi de Dumnezeul cel rău (ceea ce explica faptul că, în general, ei anunţau numai catastrofe).

„Gnosticismul nu compilează; el modifică tot ceea ce a luat de la alţii."

dap..vezi tu...acum depinde fiecare pe cine citeaza..eu una vb dupa "invataturile" lui samael aun weor...insa dupa altii pot exista alte teorii,alte idei si alte principii,oricum eu personal nu prea ii agreez pe gnostici si ideile lor...

Nu ar trebui sa limitezi natura unei cunoasterii doar prin prisma unui singur adept...chiar daca acesta este samael aun weor...
Nu trebuie sa agreez gnosticismul ca sa incerc sa-l inteleg...ci pentru a putea distinge particica aceea absurda care a inchis o perioada demult stinsa...
La buna recitire..!!