Alături de cercetători din Germania și Olanda, doctorandul Aurora Simionescu a observat în premieră o bucată din universul ascuns până acum oamenilor.
Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pina acum oamenilor
Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pina acum oamenilor.Brăileanca Aurora Simionescu, de 24 de ani, doctorand la Institutul Max-Planck din Germania, a făcut parte dintr-o echipă de astrofizicieni de la institutul german și de la alte două institute olandeze care a detectat pentru prima dată un fragment din masa de “materie obișnuită” încă necunoscută oamenilor.
Românca explică pentru cotidianul.ro importanța descoperirii. Universul este compus, în proporție de 95%, din substanțe cu compoziție încă necunoscută: materie întunecată (21%) și energie întunecată (75%). Restul, circa 4 - 5%, este format din așa-numita “materie obișnuită”, barionică (protoni, neutroni etc.), din care suntem făcuți și noi. “Dar, dacă numărăm toate obiectele – de exemplu stele, galaxii ș.a.m.d –, și adunăm toate masele acestor obiecte, nu ajungem la aceste procente, ci la jumătate din ceea ce s-ar aștepta. Publicitate
Și atunci întrebarea este: unde e restul?”, explică Aurora Simionescu pentru cotidianul.ro.
Ideea din spatele descoperirii i-a venit tinerei românce în vara anului trecut, într-o discuție cu colegii de cercetare. În plus, observația ei este și parte a tezei de doctorat pe care o va prezenta Universității din München și a fost făcută cu ajutorul telescopului XMM-Newton, cu raze X, al Agenției Spațiale Europene, folosit întâia oară în 1999.
“Teoriile de până acum preziceau că acest rest se află în diferite filamente, de densitate foarte redusă, și că densitatea din univers este dispusă într-un fel de pânză de păianjen, nodurile acestei pânze fiind clustere de galaxii, zone foarte populate, foarte dense, și conectate între ele de filamente”, ne explică doctorandul român.
Acum, echipa din care ea a făcut parte a detectat în premieră un asemenea filament, mai precis un “pod” de gaz cald și foarte puțin dens ce leagă două grupuri de galaxii, Abell 222 și Abell 223, aflate la o distanță de aproximativ 2, 3 miliarde de ani lumină de Pământ. “Există foarte multe astfel de filamente care acoperă o suprafață mult mai mare decât nodurile, iar teoria era că barionii care ne lipsesc sunt în astfel de gaze”, spune Aurora Simionescu pentru cotidianul.ro.
Observația confirmă astfel teoriile anterioare și dă cercetătorilor mai multă încredere în înțelegerea universului, precum și posibilitatea dezvoltării de noi teorii, întărește ea. Rămân totuși multe necunoscute, continuă doctorandul, cum ar fi proprietățile exacte ale filamentelor cu pricina.
“Noi nu am putut identifica acum decât gazul cel mai dens și cel mai fierbinte din acest filament. Ceea ce vedem noi în emisie nu este tot gazul din filament, ci doar o parte a lui. Aceasta este o constrângere observațională a modelelor pe care le vom folosi de acum încolo, pentru că această observație spune: în acest filament trebuie să avem un model care prezice că gazul cel mai fierbinte va avea această temperatură și această densitate”.
Aurora Simionescu ne prezintă și planurile de viitor ale institutului german în această direcție. “Trebuie să existe foarte multe filamente în Univers, pentru că altfel nu am ajunge la acei 50% de barioni care ne lipsesc. Primul pas va fi să folosim acest telescop pentru a observa alte sisteme cu o geometrie asemănătoare cu cel pe care l-am observat acum și să confirmăm că și în alte sisteme vom detecta aceleași proprietăți”, completează ea.
Acesta pregătește și lansara de misiuni care să caute exclusiv după astfel de filamente și care să le poată detecta, totodată, și pe cele cu geometrie diferită de cea a “podului” de gaz proaspăt descoperit.
Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pina acum oamenilor
Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pina acum oamenilor.Brăileanca Aurora Simionescu, de 24 de ani, doctorand la Institutul Max-Planck din Germania, a făcut parte dintr-o echipă de astrofizicieni de la institutul german și de la alte două institute olandeze care a detectat pentru prima dată un fragment din masa de “materie obișnuită” încă necunoscută oamenilor.
Românca explică pentru cotidianul.ro importanța descoperirii. Universul este compus, în proporție de 95%, din substanțe cu compoziție încă necunoscută: materie întunecată (21%) și energie întunecată (75%). Restul, circa 4 - 5%, este format din așa-numita “materie obișnuită”, barionică (protoni, neutroni etc.), din care suntem făcuți și noi. “Dar, dacă numărăm toate obiectele – de exemplu stele, galaxii ș.a.m.d –, și adunăm toate masele acestor obiecte, nu ajungem la aceste procente, ci la jumătate din ceea ce s-ar aștepta. Publicitate
Și atunci întrebarea este: unde e restul?”, explică Aurora Simionescu pentru cotidianul.ro.
Ideea din spatele descoperirii i-a venit tinerei românce în vara anului trecut, într-o discuție cu colegii de cercetare. În plus, observația ei este și parte a tezei de doctorat pe care o va prezenta Universității din München și a fost făcută cu ajutorul telescopului XMM-Newton, cu raze X, al Agenției Spațiale Europene, folosit întâia oară în 1999.
“Teoriile de până acum preziceau că acest rest se află în diferite filamente, de densitate foarte redusă, și că densitatea din univers este dispusă într-un fel de pânză de păianjen, nodurile acestei pânze fiind clustere de galaxii, zone foarte populate, foarte dense, și conectate între ele de filamente”, ne explică doctorandul român.
Acum, echipa din care ea a făcut parte a detectat în premieră un asemenea filament, mai precis un “pod” de gaz cald și foarte puțin dens ce leagă două grupuri de galaxii, Abell 222 și Abell 223, aflate la o distanță de aproximativ 2, 3 miliarde de ani lumină de Pământ. “Există foarte multe astfel de filamente care acoperă o suprafață mult mai mare decât nodurile, iar teoria era că barionii care ne lipsesc sunt în astfel de gaze”, spune Aurora Simionescu pentru cotidianul.ro.
Observația confirmă astfel teoriile anterioare și dă cercetătorilor mai multă încredere în înțelegerea universului, precum și posibilitatea dezvoltării de noi teorii, întărește ea. Rămân totuși multe necunoscute, continuă doctorandul, cum ar fi proprietățile exacte ale filamentelor cu pricina.
“Noi nu am putut identifica acum decât gazul cel mai dens și cel mai fierbinte din acest filament. Ceea ce vedem noi în emisie nu este tot gazul din filament, ci doar o parte a lui. Aceasta este o constrângere observațională a modelelor pe care le vom folosi de acum încolo, pentru că această observație spune: în acest filament trebuie să avem un model care prezice că gazul cel mai fierbinte va avea această temperatură și această densitate”.
Aurora Simionescu ne prezintă și planurile de viitor ale institutului german în această direcție. “Trebuie să existe foarte multe filamente în Univers, pentru că altfel nu am ajunge la acei 50% de barioni care ne lipsesc. Primul pas va fi să folosim acest telescop pentru a observa alte sisteme cu o geometrie asemănătoare cu cel pe care l-am observat acum și să confirmăm că și în alte sisteme vom detecta aceleași proprietăți”, completează ea.
Acesta pregătește și lansara de misiuni care să caute exclusiv după astfel de filamente și care să le poată detecta, totodată, și pe cele cu geometrie diferită de cea a “podului” de gaz proaspăt descoperit.